Ce ai face daca ti s-ar spune ca trebuie sa-ti parasesti propria casa pentru ca urmeaza sa fie demolata?

Din fericire, pentru tine acest lucru nu este valabil. Dar este valabil pentru animalele din padurile Romaniei a caror suprafata se reduce de la an la an. Asta inseamna ca din ce in ce mai multi ursi raman fara casa, fara spatiul vital in care sa se hraneasca, sa vaneze si sa-si creasca puii.

Pierderea sau fragmentarea habitatelor mai multor specii de animale are la baza, de cele mai multe ori, proiecte de dezvoltare a infrastucturii care nu tin cont de impactul negativ asupra mediului. Proiecte de autostrazi fara pasaje de trecere pentru animale, drumuri si partii de ski in zonele de protectie integrala din ariile naturale protejate, extinderea oraselor si a statiunilor turistice fara calcularea costurilor pe care acestea le presupun atunci cand vine vorba de pierderea biodiversitatii, toate acestea reprezinta amenintari cotidiene pentru "casa" ursului carpatin.

Relatia om - urs

Din moment ce ursii si oamenii impart adesea acelasi teritoriu, se resimte nevoia din ce in ce mai acuta de a asigura un mediu propice coexistentei. Acolo unde convietuirea pasnica lipseste, habitatele naturale ale ursilor sunt distruse si astfel populatia din zona este amenintata cu disparitia.

Cele mai multe conflicte dintre om si urs sunt cauzate de pagubele aduse de ursi proprietarilor de animale domestice. De exemplu, in Romania se estimeaza ca 57% din totalul motivelor de conflict il reprezinta aceste pagube.

In orasele in care dezvoltarea urbana a adus omul mult prea aproape de habitatul ursului, managementul defectuos al deseurilor incurajeaza comportamentul ursilor "gunoieri", contribuind astfel la escaladarea conflictului dintre om si urs.